De-a lungul timpului, China a dat dovada de retinere in a critica politicile externe ale altor state dar in ultima perioada de timp, ca raspuns la agresivitatea tot mai vadita a Statelor Unite manifestata prin inconsecventa in problema recunoasterii suveranitatii asupra Taiwanului, Beijingul a devenit tot mai clar in mesajele publice pe aceasta tema.
China a dat publicitatii un document pe care l-as cataloga ca un adevarat rechizitoriu la adresa politicii externe a Statelor Unite...
Spun "ar trebui" gandindu-ma ca la nivelul Departamentului de Stat inca mai exista profesionisti capabili sa inteleaga nuantele limbajului folosit, sau care ar trebui folosit, in relatiile internationale.
Este evidenta insa lipsa profesionistilor capabili sa inteleaga China la fel cum este evidenta cea a specialistilor care sa inteleaga Rusia. Politica externa a Statelor Unite este captiva unui grup de politicieni imaturi, plini de ei si tot mai convinsi de propaganda revarsata in public de propria masinarie de presa.
Statele Unite sunt tot mai lipsite de mijloacele de rezolvare pasnica a tensiunilor, apetitul pentru folosirea fortei este din ce in ce mai determinant si dominat de ceea ce ei cred ca este argumentul suprem, folosirea fortei nucleare pentru a pune capat oricarei neintelegeri in care ar putea sa piarda.
Joaca de-a Dumnezeu insa este cu dublu tais iar asta pierd din vedere "diplomatii" SUA; ciuperca nucleara poate creste si in gradina lui Blinken nu numai in cea a lui Borell!
Declaratia este datata 20 februarie 2023, la un an de la inceperea operatiunilor militare a Rusiei in Ucraina si de la scoaterea manusilor de catre NATO, UE si aliatii acestora si se raliaza punctului de vedere exprimat cu numeroase ocazii de Rusia.
Contine aceasta adevaruri absolute? Sa zicem ca "nu stiu". Dar asta nu ar trebui sa va impiedice sa va ganditi macar la cele expuse de China; una din civilizatiile care preced cu mult SUA si Europa si care le depaseste pe acestea din punct de vedere economic.
Mai jos este textul declaratiei Chinei, tradus.
Cuprins
Introducere
I. Hegemonia politică - Cum își exercită influența
II. Hegemonia militară - Utilizarea forței fara motiv
III. Hegemonia economică -Jaf și exploatare
IV. Hegemonia tehnologică-Monopol și suprimare
V. Hegemonia culturală - răspândirea unor povesti false
Concluzie
---------------------------------------------------------------------------------------------------
Introducere
De când a devenit cea mai puternică țară din lume, după cele două războaie mondiale și Războiul Rece, Statele Unite au acționat cu mai multă îndrăzneală pentru a se amesteca în afacerile interne ale altor țări, pentru a urmări, menține și abuza de hegemonie, pentru a avansa subversiunea și infiltrarea și pentru a purta războaie în mod intenționat, aducând prejudicii comunității internaționale.
Statele Unite au dezvoltat un manual de joc hegemonic pentru a pune în scenă "revoluții colorate", a instiga dispute regionale și chiar a lansa direct războaie sub pretextul promovării democrației, libertății și drepturilor omului. Agățându-se de mentalitatea Războiului Rece, Statele Unite au intensificat politica de blocuri și au alimentat conflictele și confruntările. A exagerat conceptul de securitate națională, a abuzat de controlul exporturilor și a impus sancțiuni unilaterale altora. Statele Unite au adoptat o abordare selectivă a dreptului și a normelor internaționale, folosindu-le sau eliminându-le după bunul plac, și au încercat să impună norme care să servească propriilor interese în numele susținerii unei "ordini internaționale bazate pe norme".
Acest raport, prin prezentarea faptelor relevante, urmărește să expună abuzul de hegemonie al SUA în domeniile politic, militar, economic, financiar, tehnologic și cultural și să atragă o mai mare atenție internațională asupra pericolelor pe care practicile SUA le reprezintă pentru pacea și stabilitatea mondială și pentru bunăstarea tuturor popoarelor.
I. I. Hegemonia politică - Cum își exercită influența
Statele Unite încearcă de mult timp să modeleze alte țări și ordinea mondială cu propriile valori și sistem politic, în numele promovării democrației și a drepturilor omului.
◆ Cazurile de interferență a SUA în afacerile interne ale altor țări abundă. În numele "promovării democrației", Statele Unite au practicat o "doctrină Neo-Monroe" în America Latină, au instigat "revoluții colorate" în Eurasia și au orchestrat "primăvara arabă" în Asia de Vest și Africa de Nord, aducând haos și dezastru în multe țări.
În 1823, Statele Unite au anunțat Doctrina Monroe. În timp ce promova o "America pentru americani", ceea ce dorea cu adevărat era o "America pentru Statele Unite".
De atunci, politicile guvernelor americane succesive față de America Latină și regiunea Caraibelor au fost pline de interferențe politice, intervenții militare și subversiuni de regim. De la ostilitatea și blocada de 61 de ani față de Cuba și până la răsturnarea guvernului Allende din Chile, politica americană privind această regiune s-a bazat pe o singură maximă - cei care se supun vor prospera; cei care se împotrivesc vor pieri.
Anul 2003 a marcat începutul unei succesiuni de "revoluții colorate" - "Revoluția trandafirilor" din Georgia, "Revoluția portocalie" din Ucraina și "Revoluția lalelelor" din Kârgâzstan. Departamentul de Stat al SUA a recunoscut în mod deschis că a jucat un "rol central" în aceste "schimbări de regim". Statele Unite au intervenit, de asemenea, în afacerile interne ale Filipinelor, înlăturându-l pe președintele Ferdinand Marcos Sr. în 1986 și pe președintele Joseph Estrada în 2001 prin așa-numitele "revoluții ale puterii poporului".
În ianuarie 2023, fostul secretar de stat american Mike Pompeo și-a lansat noua sa carte Never Give an Inch: Fighting for the America I Love (Luptând pentru America pe care o iubesc). El a dezvăluit în ea că Statele Unite au complotat pentru a interveni în Venezuela. Planul era să forțeze guvernul Maduro să ajungă la un acord cu opoziția, să priveze Venezuela de capacitatea sa de a vinde petrol și aur pentru schimburi valutare, să exercite o presiune ridicată asupra economiei sale și să influențeze alegerile prezidențiale din 2018.
◆ Statele Unite aplică standarde duble în ceea ce privește normele internaționale. Plasându-și interesul propriu pe primul loc, Statele Unite s-au îndepărtat de tratatele și organizațiile internaționale și au pus dreptul intern deasupra dreptului internațional.
În aprilie 2017, administrația Trump a anunțat că va întrerupe toate finanțările americane către Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) sub pretextul că organizația "sprijină sau participă la gestionarea unui program de avorturi coercitive sau de sterilizare involuntară". Statele Unite au părăsit UNESCO de două ori, în 1984 și în 2017.
În 2017, a anunțat că părăsește Acordul de la Paris privind schimbările climatice.
În 2018, și-a anunțat ieșirea din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, invocând "părtinirea" organizației împotriva Israelului și eșecul de a proteja eficient drepturile omului.
În 2019, Statele Unite și-au anunțat retragerea din Tratatul privind forțele nucleare cu rază intermediară de acțiune, pentru a urmări dezvoltarea neîngrădită de arme avansate.
În 2020, a anunțat retragerea din Tratatul privind “Cerul Deschis”.
Statele Unite au fost, de asemenea, un obstacol în calea controlului armelor biologice, opunându-se negocierilor privind un protocol de verificare pentru Convenția privind armele biologice (BWC) și împiedicând verificarea internațională a activităților țărilor legate de armele biologice. Fiind singura țară care deține un stoc de arme chimice, Statele Unite au întârziat în mod repetat distrugerea armelor chimice și au rămas reticente în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor sale. Aceasta a devenit cel mai mare obstacol în calea realizării "unei lumi fără arme chimice".
◆ Statele Unite recompun mici blocuri prin sistemul de alianțe. A impus cu forța o "strategie indo-pacifică" în regiunea Asia-Pacific, asamblând cluburi exclusiviste precum Five Eyes, Quad și AUKUS și forțând țările din regiune să se alinieze in blocuri. Astfel de practici sunt menite în esență să creeze diviziuni în regiune, să alimenteze confruntările și să submineze pacea.
◆ Statele Unite judecă în mod arbitrar democrația din alte țări și creează o poveste falsă de "democrație versus autoritarism" pentru a incita la înstrăinare, divizare, rivalitate și confruntare. În decembrie 2021, Statele Unite au găzduit primul "Summit pentru democrație", care a atras critici și opoziție din partea multor țări pentru că și-a bătut joc de spiritul democrației și a divizat lumea. În martie 2023, Statele Unite vor găzdui un alt "Summit pentru democrație", care rămâne nedorit și care, din nou, nu va găsi niciun sprijin.
II. Hegemonia militară -- Utilizarea excesivă a forței
Istoria Statelor Unite este caracterizată de violență și expansiune. De la obținerea independenței în 1776, Statele Unite au căutat în mod constant să se extindă prin forță: au măcelărit indieni, au invadat Canada, au purtat un război împotriva Mexicului, au instigat războiul americano-spaniol și au anexat Hawaii. După cel de-al Doilea Război Mondial, printre războaiele provocate sau lansate de Statele Unite s-au numărat Războiul din Coreea, Războiul din Vietnam, Războiul din Golf, Războiul din Kosovo, Războiul din Afganistan, Războiul din Irak, Războiul din Libia și Războiul din Siria, abuzând de hegemonia sa militară pentru a deschide calea spre obiective expansioniste.
În ultimii ani, bugetul militar mediu anual al SUA a depășit 700 de miliarde de dolari americani, reprezentând 40% din totalul mondial, mai mult decât cele 15 țări din spatele său la un loc.
Statele Unite au aproximativ 800 de baze militare în străinătate, cu 173.000 de soldați desfășurați în 159 de țări.
Potrivit cărții America invadează: How We've Invaded or been Militarily Involved with almost Every Country on Earth, Statele Unite au luptat sau au fost implicate militar în aproape toate cele aproximativ 190 de țări recunoscute de Organizația Națiunilor Unite, cu doar trei excepții.
Cele trei țări au fost "cruțate" pentru că Statele Unite nu le-au găsit pe hartă.
◆ După cum spunea fostul președinte american Jimmy Carter, Statele Unite sunt, fără îndoială, cea mai războinică națiune din istoria lumii.
Potrivit unui raport al Universității Tufts, "Introducing the Military Intervention Project: A new Dataset on U.S. Military Interventions, 1776-2019", Statele Unite au întreprins aproape 400 de intervenții militare la nivel global între acești ani, dintre care 34% au avut loc în America Latină și Caraibe, 23% în Asia de Est și Pacific, 14% în Orientul Mijlociu și Africa de Nord și 13% în Europa. În prezent, intervențiile sale militare în Orientul Mijlociu și Africa de Nord și în Africa Subsahariană sunt în creștere.
Alex Lo, un editorialist de la South China Morning Post, a subliniat că Statele Unite au făcut rareori distincția între diplomație și război încă de la înființarea sa. Aceasta a răsturnat guvernele alese în mod democratic în multe țări în curs de dezvoltare în secolul XX și le-a înlocuit imediat cu regimuri marionetă pro-americane. Astăzi, în Ucraina, Irak, Afganistan, Libia, Siria, Pakistan și Yemen, Statele Unite își repetă vechile tactici de a purta războaie prin intermediari, de intensitate redusă și cu drone.
◆ Hegemonia militară americană a provocat tragedii umanitare. Din 2001, războaiele și operațiunile militare lansate de Statele Unite în numele luptei împotriva terorismului au făcut peste 900.000 de victime, dintre care aproximativ 335.000 de civili, au rănit milioane de oameni și au strămutat zeci de milioane de persoane. Războiul din Irak din 2003 s-a soldat cu aproximativ 200.000-250.000 de morți civili, dintre care peste 16.000 uciși direct de armata americană, și a lăsat peste un milion de oameni fără adăpost.
Statele Unite au creat 37 de milioane de refugiați în întreaga lume. Din 2012, numai numărul refugiaților sirieni a crescut de zece ori. Între 2016 și 2019, au fost documentate 33.584 de decese civile în luptele din Siria, inclusiv 3.833 uciși de bombardamentele coaliției conduse de SUA, jumătate dintre aceștia fiind femei și copii. Serviciul public de radiodifuziune (PBS) a raportat la 9 noiembrie 2018 că numai atacurile aeriene lansate de forțele americane asupra Raqqa au ucis 1.600 de civili sirieni.
Războiul din Afganistan, care a durat două decenii, a devastat țara. Un total de 47.000 de civili afgani și între 66.000 și 69.000 de soldați și ofițeri de poliție afgani care nu au legătură cu atacurile din 11 septembrie au fost uciși în operațiunile militare americane, iar peste 10 milioane de persoane au fost strămutate. Războiul din Afganistan a distrus bazele dezvoltării economice din această țară și a aruncat poporul afgan în sărăcie. După "dezastrul de la Kabul" din 2021, Statele Unite au anunțat că vor îngheța aproximativ 9,5 miliarde de dolari în active aparținând băncii centrale afgane, o măsură considerată drept "jaf in forma pura".
În septembrie 2022, ministrul turc de interne Suleyman Soylu a comentat la un miting că Statele Unite au purtat un război prin procură în Siria, au transformat Afganistanul într-un câmp de opiu și o fabrică de heroină, au aruncat Pakistanul în agitație și au lăsat Libia în neliniște civilă neîncetată. Statele Unite fac tot ce este necesar pentru a jefui și înrobi populația oricărei țări cu resurse subterane.
Statele Unite au adoptat, de asemenea, metode îngrozitoare în război. În timpul Războiului din Coreea, al Războiului din Vietnam, al Războiului din Golf, al Războiului din Kosovo, al Războiului din Afganistan și al Războiului din Irak, Statele Unite au folosit cantități masive de arme chimice și biologice, precum și bombe cu dispersie, bombe termo-barice, bombe cu grafit și bombe cu uraniu sărăcit, provocând pagube uriașe asupra instalațiilor civile, nenumărate victime civile și o poluare durabilă a mediului.
III. Hegemonia economică - jaf și exploatare
După cel de-al Doilea Război Mondial, Statele Unite au condus eforturile de înființare a Sistemului Bretton Woods, a Fondului Monetar Internațional și a Băncii Mondiale, care, împreună cu Planul Marshall, au format sistemul monetar internațional centrat în jurul dolarului american.
În plus, Statele Unite au stabilit, de asemenea, hegemonia instituțională în sectorul economic și financiar internațional prin manipularea sistemelor de vot ponderat, a regulilor și aranjamentelor organizațiilor internaționale, inclusiv a "aprobării cu o majoritate de 85 %", precum și a legilor și reglementărilor sale comerciale interne.
Profitând de statutul dolarului ca principală monedă de rezervă internațională, Statele Unite colectează practic "taxa stapanului" din întreaga lume; și, folosindu-se de controlul pe care îl exercită asupra organizațiilor internaționale, constrânge alte țări să servească strategia politică și economică a Americii.
◆ Statele Unite exploatează bogăția lumii cu ajutorul "taxei de seniorat*". Producerea unei bancnote de 100 de dolari costă doar aproximativ 17 cenți, dar alte țări au trebuit să pună la bătaie 100 de dolari de bunuri reale pentru a obține una. A fost semnalat cu mai bine de jumătate de secol în urmă, că Statele Unite se bucurau de privilegii exorbitante și de deficitul creat de dolarul său și foloseau bancnota de hârtie fără valoare pentru a jefui resursele și fabricile altor națiuni.
◆ Hegemonia dolarului american este principala sursă de instabilitate și incertitudine în economia mondială. În timpul pandemiei COVID-19, Statele Unite au abuzat de hegemonia lor financiară globală și au injectat trilioane de dolari pe piața mondială, lăsând alte țări, în special economiile emergente, să plătească prețul.
În 2022, Fed a pus capăt politicii sale monetare ultra-atractiva și a trecut la creșterea agresivă a ratelor dobânzilor, ceea ce a provocat turbulențe pe piața financiară internațională și o depreciere substanțială a altor monede, cum ar fi euro, multe dintre acestea coborând la minimul ultimilor 20 de ani. Ca urmare, un număr mare de țări în curs de dezvoltare au fost puse în dificultate de inflația ridicată, deprecierea monedei și ieșirile de capital. Aceasta a fost exact ceea ce secretarul Trezoreriei lui Nixon, John Connally, a remarcat odată, cu mulțumire de sine, dar cu o precizie tăioasă, că "dolarul este moneda noastră, dar este problema voastră".
◆ Prin controlul pe care îl exercită asupra organizațiilor economice și financiare internaționale, Statele Unite impun condiții suplimentare pentru asistența acordată de acestea altor țări. Pentru a reduce obstacolele în calea intrărilor de capital și a speculațiilor americane, țărilor beneficiare li se cere să avanseze în domeniul liberalizării financiare și să deschidă piețele financiare, astfel încât politicile lor economice să se alinieze la strategia americană. Potrivit Review of International Political Economy, pe lângă cele 1.550 de programe de reducere a datoriei extinse de FMI către cele 131 de țări membre ale sale din 1985 până în 2014, au fost atașate nu mai puțin de 55.465 de condiții politice suplimentare.
◆ Statele Unite își suprimă în mod voit adversarii prin coerciție economică. În anii 1980, pentru a elimina amenințarea economică reprezentată de Japonia și pentru a o controla și a o folosi pe aceasta din urmă în slujba obiectivului strategic al Americii de a înfrunta Uniunea Sovietică și de a domina lumea, Statele Unite și-au folosit puterea financiară hegemonică împotriva Japoniei și au încheiat Acordul de la Plaza. Ca urmare, yenul a fost împins în sus, iar Japonia a fost presată să își deschidă piața financiară și să își reformeze sistemul financiar. Acordul de la Plaza a dat o lovitură grea impulsului de creștere a economiei japoneze, lăsând Japonia în ceea ce a fost numit mai târziu "trei decenii pierdute".
◆ Hegemonia economică și financiară a Americii a devenit o armă geopolitică. Dublând sancțiunile unilaterale și "jurisdicția cu braț lung", Statele Unite au adoptat legi interne precum International Emergency Economic Powers Act, Global Magnitsky Human Rights Accountability Act și Countering America's Adversaries Through Sanctions Act, și au introdus o serie de ordine executive (decrete prezidentiale) pentru a sancționa anumite țări, organizații sau persoane.
Statisticile arată că sancțiunile americane împotriva entităților străine au crescut cu 933% din 2000 până în 2021. Numai administrația Trump a impus peste 3.900 de sancțiuni, ceea ce înseamnă trei sancțiuni pe zi.
Până în prezent, Statele Unite au avut sau au impus sancțiuni economice asupra a aproape 40 de țări din întreaga lume, inclusiv Cuba, China, Rusia, RPDC, Iran și Venezuela, afectând aproape jumătate din populația lumii. "Statele Unite ale Americii" s-au transformat în "Statele Unite ale sancțiunilor". Iar "jurisdicția cu braț lung" a fost redusă la nimic altceva decât un instrument prin care Statele Unite își folosesc mijloacele de putere de stat pentru a suprima concurenții economici și a interveni în afacerile internaționale normale. Aceasta este o abatere serioasă de la principiile economiei de piață liberale cu care Statele Unite s-au lăudat mult timp.
IV. Hegemonia tehnologică - Monopol și suprimare
Statele Unite încearcă să descurajeze dezvoltarea științifică, tehnologică și economică a altor țări prin exercitarea puterii de monopol, măsuri de suprimare și restricții tehnologice în domeniile de înaltă tehnologie.
◆ Statele Unite monopolizează proprietatea intelectuală în numele protecției. Profitând de poziția slabă a altor țări, în special a celor în curs de dezvoltare, în ceea ce privește drepturile de proprietate intelectuală și de vacanța instituțională în domeniile relevante, Statele Unite culeg profituri excesive prin monopol. În 1994, Statele Unite au promovat Acordul privind aspectele legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală (TRIPS), forțând procesul și standardele americanizate de protecție a proprietății intelectuale în încercarea de a-și consolida monopolul asupra tehnologiei.
În anii 1980, pentru a limita dezvoltarea industriei japoneze a semiconductorilor, Statele Unite au lansat investigația "301", și-au construit puterea de negociere în cadrul negocierilor bilaterale prin acorduri multilaterale, au amenințat că etichetează Japonia ca făcând comerț neloial și au impus tarife de retorsiune, forțând Japonia să semneze Acordul SUA-Japonia privind semiconductorii. Ca urmare, întreprinderile japoneze de semiconductori au fost aproape complet eliminate din competiția globală, iar cota lor de piață a scăzut de la 50 la 10 la sută. Între timp, cu sprijinul guvernului american, un număr mare de întreprinderi americane de semiconductori au profitat de această oportunitate și au acaparat o cotă de piață mai mare.
◆ Statele Unite politizează, înarmează problemele tehnologice și le folosesc ca instrumente ideologice. Exagerând conceptul de securitate națională, Statele Unite au mobilizat puterea de stat pentru a suprima și sancționa compania chineză Huawei, au restricționat intrarea produselor Huawei pe piața americană, i-au tăiat aprovizionarea cu cipuri și sisteme de operare și au constrâns alte țări să interzică Huawei să întreprindă construcția de rețele 5G locale. A convins chiar și Canada să o rețină în mod nejustificat pe Meng Wanzhou, directorul financiar al Huawei, timp de aproape trei ani.
Statele Unite au inventat o mulțime de scuze pentru a lua măsuri drastice împotriva întreprinderilor chineze de înaltă tehnologie cu competitivitate globală și au pus peste 1.000 de întreprinderi chineze pe listele de sancțiuni. În plus, Statele Unite au impus, de asemenea, controale privind biotehnologia, inteligența artificială și alte tehnologii de vârf, au consolidat restricțiile la export, au înăsprit controalele privind investițiile, au suprimat aplicațiile chineze de socializare, precum TikTok și WeChat, și au făcut presiuni asupra Olandei și Japoniei pentru a restricționa exporturile de cipuri și echipamente sau tehnologii conexe către China.
Statele Unite au practicat, de asemenea, standarde duble în politica lor privind profesioniștii din domeniul tehnologiei legate de China. Pentru a marginaliza și a suprima cercetătorii chinezi, începând din iunie 2018, valabilitatea vizelor a fost redusă pentru studenții chinezi care se specializează în anumite discipline legate de tehnologii înalte, au avut loc cazuri repetate în care cercetători și studenți chinezi care mergeau în Statele Unite pentru programe de schimb și studii au fost refuzați și hărțuiți în mod nejustificat și au fost desfășurate investigații pe scară largă privind cercetătorii chinezi care lucrează în Statele Unite.
◆ Statele Unite își consolidează monopolul tehnologic în numele protejării democrației. Prin construirea unor mici blocuri tehnologice, cum ar fi "alianța cipurilor" și "rețeaua curată", Statele Unite au pus etichete de "democrație" și "drepturile omului" pe tehnologia de vârf și au transformat problemele tehnologice în probleme politice și ideologice, astfel încât să fabrice scuze pentru blocada tehnologică împotriva altor țări. În mai 2019, Statele Unite au înrolat 32 de țări la Conferința de securitate 5G de la Praga din Republica Cehă și au emis Propunerea de la Praga în încercarea de a exclude produsele 5G ale Chinei. În aprilie 2020, secretarul de stat american de atunci, Mike Pompeo, a anunțat "calea curată 5G", un plan conceput pentru a construi o alianță tehnologică în domeniul 5G cu parteneri legați de ideologia lor comună privind democrația și de necesitatea de a proteja "securitatea cibernetică". Măsurile, în esență, reprezintă încercările SUA de a-și menține hegemonia tehnologică prin alianțe tehnologice.
◆ Statele Unite abuzează de hegemonia lor tehnologică prin efectuarea de atacuri cibernetice și ascultări. Statele Unite sunt cunoscute de mult timp ca un "imperiu al hackerilor", fiind învinuite pentru actele sale galopante de furt cibernetic în întreaga lume. Dispune de tot felul de mijloace pentru a pune în aplicare atacuri cibernetice omniprezente și supraveghere, inclusiv utilizarea semnalelor stațiilor de bază analogice pentru a accesa telefoanele mobile în vederea furtului de date, manipularea aplicațiilor mobile, infiltrarea în serverele cloud și furtul prin cabluri submarine. Lista poate continua.
Supravegherea americană este nediscriminatorie. Toți pot fi țintele supravegherii sale, fie că sunt rivali sau aliați, chiar și lideri ai unor țări aliate, cum ar fi fostul cancelar german Angela Merkel și mai mulți președinți francezi. Supravegherea cibernetică și atacurile lansate de Statele Unite, cum ar fi "Prism", "Dirtbox", "Irritant Horn" și "Telescreen Operation", sunt toate dovezi că Statele Unite își monitorizează îndeaproape aliații și partenerii. Astfel de ascultări ale aliaților și partenerilor au provocat deja indignare la nivel mondial. Julian Assange, fondatorul Wikileaks, un site care a expus programele de supraveghere ale SUA, a declarat că "nu vă așteptați ca o superputere globală de supraveghere să acționeze cu onoare sau respect. Există o singură regulă: nu există reguli".
V. Hegemonia culturală - Răspândirea unor povesti artificiale
Extinderea globală a culturii americane este o parte importantă a strategiei sale externe. Statele Unite au folosit adesea instrumente culturale pentru a-și consolida și menține hegemonia în lume.
◆ Statele Unite încorporează valorile americane în produsele sale, cum ar fi filmele. Valorile și stilul de viață american sunt un produs legat de filmele și emisiunile sale de televiziune, publicațiile, conținutul media și programele instituțiilor culturale non-profit finanțate de guvern. Astfel, se modelează un spațiu cultural și de opinie publică în care cultura americană domnește și își menține hegemonia culturală. În articolul său "Americanizarea lumii", John Yemma, un cercetător american, a expus adevăratele arme ale expansiunii culturale americane: Hollywood-ul, fabricile de design de imagine de pe Madison Avenue și liniile de producție ale Mattel Company și Coca-Cola.
Există diverse vehicule pe care Statele Unite le folosesc pentru a-și păstra hegemonia culturală. Filmele americane sunt cele mai folosite; ele ocupă acum peste 70 la sută din cota de piață mondială. Statele Unite își exploatează cu abilitate diversitatea culturală pentru a atrage diverse etnii. Când filmele de la Hollywood coboară în lume, ele raspandesc valorile americane legate de ele.
◆ Hegemonia culturală americană nu se manifestă doar prin "intervenție directă", ci și prin "infiltrare mediatică" și ca "trompetă pentru lume". Mass-media occidentală dominată de SUA are un rol deosebit de important în modelarea opiniei publice mondiale în favoarea amestecului SUA în afacerile interne ale altor țări.
Guvernul SUA cenzurează strict toate companiile de social media și le cere să se supună. Directorul general al Twitter, Elon Musk, a recunoscut la 27 decembrie 2022 că toate platformele de social media colaborează cu guvernul SUA pentru a cenzura conținutul, a relatat Fox Business Network. Opinia publică din Statele Unite este supusă intervenției guvernului pentru a restricționa toate comentariile nefavorabile. Google face adesea ca paginile să dispară.
Departamentul american al Apărării manipulează social media. În decembrie 2022, The Intercept, un site american independent de investigații, a dezvăluit că, în iulie 2017, Nathaniel Kahler, un oficial al Comandamentului Central al SUA, a dat instrucțiuni echipei de politici publice a Twitter să sporească prezența a 52 de conturi în limba arabă de pe o listă pe care a trimis-o, șase dintre acestea având prioritate. Unul dintre cele șase a fost dedicat justificării atacurilor cu drone americane în Yemen, cum ar fi afirmând că atacurile au fost precise și au ucis doar teroriști, nu și civili.
În urma directivei lui Kahler, Twitter a pus acele conturi în limba arabă pe o "listă albă" pentru a amplifica anumite mesaje.
Concluzie
În timp ce o cauză justă îi câștigă campionului său o largă susținere, una nedreaptă îl condamnă pe cel care o urmărește să fie un proscris. Practicile hegemonice, de dominație și de intimidare, care constau în folosirea forței pentru a-i intimida pe cei slabi, în luarea de la alții prin forță și subterfugii și în jocuri cu sumă zero, exercită un rău grav. Tendințele istorice de pace, dezvoltare, cooperare și beneficii reciproce sunt de neoprit. Statele Unite au trecut peste adevăr cu puterea lor și au călcat în picioare justiția pentru a servi interesele proprii. Aceste practici hegemonice unilaterale, egoiste și regresive au atras critici și opoziții tot mai intense și crescânde din partea comunității internaționale.
Țările trebuie să se respecte reciproc și să se trateze reciproc ca egali. Țările mari ar trebui să se comporte într-un mod corespunzător statutului lor și să preia conducerea în urmărirea unui nou model de relații între state, care să includă dialogul și parteneriatul, nu confruntarea sau alianța.
China se opune tuturor formelor de hegemonism și de politică de putere și respinge amestecul în afacerile interne ale altor țări. Statele Unite trebuie să facă o analiză serioasă a sufletului. Trebuie să examineze în mod critic ceea ce a făcut, să renunțe la aroganța și prejudecățile sale și să renunțe la practicile sale hegemonice, dominatoare și de intimidare.
*-Senioratul este considerat venit pentru un guvern atunci când banii pe care îi creează valorează mai mult decât costă producerea lor. Aceste venituri sunt adesea folosite de guverne pentru a finanța părți din cheltuielile lor fără a fi nevoite să colecteze impozite.