Preambul.
Ca in bancul din anii 60, o pleiada de "analisti" intorc pe toate fetele povestea rachetei rusesti devastatoare care a atacat pasnicii agricultori care lucrau pamantul unei ferme poloneze, langa granita cu Ucraina.
Ce stim?
Pe 15 noiembrie 2022, in jurul orei 19, incep sa apara in presa informatii despre o lovitura cu DOUA rachete rusesti asupra unei ferme aflate intr-o localitate poloneza, Przewodów, la circa 5 kilometri de granita cu Ucraina.
Explozia (exploziile) ar fi avut loc la ora 15.40, doi cetateni polonezi fiind ucisi ca urmare a exploziei care a lovit un tractor.
Imaginile de la locul "faptei" arata O SINGURA explozie.
Context.
O ploaie de rachete de croaziera au lovit hotarat (in general, cate doua pentru fiecare obiectiv) obiective pe teritoriul Ucrainei, de la Est la Vest si de la Nord la Sud.
Rapoartele din teren vorbesc despre rachete de tip X-101, subsonice (important detaliul), urmate apoi de o serie de drone Geran-2.
Rapoartele din teren vorbesc despre rachete de tip X-101, subsonice (important detaliul), urmate apoi de o serie de drone Geran-2.
Reactii "la cald".
Putem grupa reactiile in trei categori.
A. Reactiile presei.
Presa a reactionat cum o stim, propagand tema favorita, aceea a necesitatii de a raspunde pe masura "agresiunii ruse impotriva unei tari NATO".
A primit ceea ce astepta de mult timp, dovada irefutabila ca Rusia porneste la razboi impotriva pasnicilor cetateni ai Vestului.
In primele clipe, la cald, presa deja descrie apocalipsa si identifica rachetele ca fiind rusesti (in sensul ca ar fi fost lansate de Rusia, care "nu recunoaste"), unele voci timide pastreaza inca o umbra de echivoc; e posibil sa nu fi fost trase intentionat, e posibil sa fi tintit un obiectiv din Ucraina si tot asa.
Timid de tot, ipoteza ca e posibil sa nici nu fi fost ruseasca ci o racheta de aparare antiaeriana ucrainiana se pierde in zgomot.
B. Reactia oficiala a Poloniei si a Rusiei
Primul Ministru Morawiecki convoaca organismele de securitate si aparare ale Poloniei declarand ca urmeaza sa invoce art.4 din Tratatul NATO, care prevede consultari in cazul amenintarilor asupra unui stat membru. Nu art.5 ci art.4 (acelasi in baza caruia s-au pornit majoritatea razboaielor conduse de SUA).
Presedintele Duda face apel la calm si transmite ca nu exista informatii suficiente la acest moment (seara zilei de 15 noiembrie 2022) cu privire la respectivele rachete.
O suma de personaje din tarile Europene si din SUA, descrisi de MSM (Main Stream Media) ca "oficiali din servicii" transmit mesaje publice care mai de care mai belicoase si mai indraznete; opiniile insa sunt particulare si nu oficiale.
Comunicatul oficial al Rusiei (citat de Reuters) neaga efectuarea unei lovituri in acea regiune si descrie afacerea ca fiind o provocare.
C. Reactia SUA si a aliatilor NATO
Statele Unite transmit si ei un mesaj simplu, in aceeasi nota cu cel al Rusiei: Sa stam sa analizam probele si vedem apoi.
Presedintele Joe Biden transmite un mesaj in acest sens, in care spune ca "nu crede ca racheta a fost trasa de Rusia".
Din Turcia, Presedintele Erdogan isi exprima indoiala ca rachetele nu au fost trase de Rusia si indeamna la calmarea declaratiilor, subliniind declaratia Presedintelui Biden.
Cateva aspecte tehnice esentiale.
Rachetele S-300 sunt proiectate in Uniunea Sovietica si sunt destinate interceptarii tintelor aeriene care zboara la diverse inaltimi cu viteze mari.
In primul rand, pentru distrugerea unei astfel de tinte, care se deplaseaza cu viteze mari nu poate avea loc cu acelasi tip de explozie necesara pentru distrugerea unui obiectiv aflat la sol.
Obiectele zburatoare (avioane, rachete de croaziera, rachete balistice, drone) care au fost avute in vedere la proiectarea rachetelor S-300 sunt fragile, o deteriorare chiar si minora a mecanismelor care determina aerodinamica zborului fiind de multe ori suficienta pentru a anula misiunea acestora. Din acest motiv, rachetele antiaeriene sunt concepute sa explodeze nu la impactul cu tinta (chestiune destul de dificila) ci in apropierea acesteia, lansand insa un numar extrem de mare de fragmente capabile din punct de vedere statistic sa atinga si sa afecteze semnificativ o tinta in zbor aflata la o anumita distanta de locul unde racheta este detonata de focos. Spre deosebire de acestea, rachetele destinate lovirii tintelor terestre se bazeaza, in principal, pe unda de soc creata prin detonare la impactul cu tinta.
Si cantitatea de explozibil difera. Spuneam mai sus ca e important modelul de racheta de croaziera folosit in loviturile in masa din dupa-amiaza zilei de 15 noiembrie 2022 asupra Ucrainei.
Racheta X-101 are o cantitate de 400 Kg de explozibil de mare putere si nu contine srapnele in timp ce racheta antiaeriana S-300 are circa 150 Kg de explozibil dar un numar de 19.000-36.000 srapnele (in functie de versiune).
Asadar, in timp ce o racheta X-101 produce un crater enorm sau o cladire culcata la pamant, o racheta S-300 face o gropita, darama un perete si sparge multe, foarte multe geamuri.
In al doilea rand, sistemul de ghidare al rachetelor S-300 este proiectat pentru plasarea pe o traiectorie de intersectie cu cea a tintei.
Intr-o prima faza, racheta S-300 este dirijata prin link radio (telecomanda) cu un radar aflat la sol ce urmareste tinta si transmite datele de dirijare.
Cand ajunge in apropierea tintei desemnate, racheta se va ghida autonom cu propriul radar (pasiv) dirijarea fiind facuta autonom.
Raza de actiune variaza intre circa 60 km si 200 km, in functie de varianta iar viteza de zbor este supersonica, depasind de doua ori viteza sunetului (iarasi, un element important) fiind propulsata de un motor cu combustibil solid.
Racheta de croaziera, X-101 (Kh-55), are un sistem de ghidare complet diferit, adecvat scopului pentru care a fost proiectata, respectiv lovirea unor tinte fixe, aflate la sol. Ghidarea este autonoma, bazata pe un sistem inertial (tine "minte" manevrele facute si de unde a fost lansata si astfel "stie" unde se afla), coroborat cu informatiile de la un sistem TERCON, de urmarire a conturului solului obtinut cu un radar si compararea imaginilor cu cele stocate in memoria proprie.
Pentru a suplini lipsa rachetelor Sol-Sol, Bielorusia a experimentat adaptarea rachetelor S-300 acum vreo zece ani. De atunci situatia s-a schimbat insa si in literatura de specialitate a ramas ce a fost, adica urma unui experiment destinat mai degraba punerii pe ganduri a polonezilor.
Viteza de zbor este subsonica, circa jumatate din viteza sunetului.
De ce este important aspectul legat de viteza de zbor?
Pentru ca, in cazul unei rachete de croaziera X-101 (Kh-55), un observator la sol percepe O SINGURA explozie in cazul in care se afla in apropierea locului de impact in timp ce, in cazul in care o racheta S-300 explodeaza in apropiere in timp ce se afla inca in faza de zbor activ, percepe DOUA EXPLOZII; una este generata de efectul "bangului sonic" iar a doua de detonarea explozibilului de la bord.
Presa a relatat, la cald, despre DOUA rachete care ar fi lovit ferma dar prezinta imagini ALE UNUI SINGUR LOC DE IMPACT.
"Doua explozii" este o sintagma cheie.
Sa nu tragem inca o concluzie, mai sunt cateva chestiuni.
Langa locul exploziei a fost gasit un fragment din ceea ce se pretinde a fi racheta (una din cele "doua").
Caracteristicile acesteia permit individualizarea si compararea cu imagini ale diverselor modele de rachete. Eu nu zic nimic in plus fata de imaginile unei rachete S-300...
Fragmentul recuperat de la locul exploziei este, cel mai probabil, de la o racheta de tip 5V55R, aflat in dotarea Fortelor Armate Ucrainiene.
Imagini de la locul exploziei (canal Telegram):
Imagini de la locul exploziei unei rachete X-101 in Vinitsa (sursa):
Deasupra Poloniei, spatiul aerian al Ucrainei a fost atent monitorizat de avioane si drone NATO, cu siguranta SUA a urmarit traseul rachetelor trase de Rusia.
Pentru avioanele militare aflate in aer in zona exista chiar si un avion de realimentare din zbor (celelalte aveau transponderele oprite si nu apar pe hartile publice):
Chiar si o drona americana, state-of-the-art survola zona de granita tragand cu ochiul si cu urechea:
As putea specula ca, in mod convenabil, tocmai pentru a putea fi urmarite, Rusia a folosit rachete subsonice. Rachetele Kinjal, hiper-sonice sunt dificil de urmarit pe radar (aproape imposibil chiar), datorita "pernei" de plasma care se formeaza inaintea lor datorita frecarii cu aerul si care absoarbe undele radar ale observatorului. Din acelasi motiv, la reintrarea in atmosfera a navetelor spatiale exista o perioada de "tacere radio" in care centrul de la sol nu putea comunica cu astronautii.
Raza de actiune.
Raza maxima de actiune a unei rachete S-300 modificate pentru a lovi tinte la sol a fost anuntata ca fiind de circa 120 km.
De la locul unde racheta a lovit, nicidecum aceasta nu ar fi putut fi lansata din Rusia!
Dar oare ar fi putut fi trasa din Bielorusia? Desigur, luam harta, tragem un marcator de distanta pana in Bielorusia si aflam ca, pana la cel mai apropiat loc de granita sunt circa 124 km.
Sa zicem insa, de dragul argumentului, ca au mers cu lansatorul fix la granita si au tras de acolo iar distanta a fost parcursa partial cu motorul oprit, balistic.
Frecarea cu aerul insa ar fi scazut viteza rachetei sub pragul sonic. Atunci, unde este a doua urma a celei de-a doua rachete???
Ce mai stim? Mai stim ca stocul de rachete anti-aeriene S-300 detinut de Ucraina este unul destul de vechi, de pe vremea cand facea parte din Uniunea Sovietica. Cum au fost ele intretinute? Cine stie? Intr-o tara afectata atat de mult de coruptie, e posibil ca intretinerea sa fi fost efectuata doar pe hartie.
In cursul confruntarilor, au existat multiple situatii in care rachete de acelasi tip au cazut peste zone locuite si au fost prezentate ca fiind rachete lansate de Rusia.
In timp ce alte zone din Ucraina au fost atacate masiv cu rachete, Lvov a fost relativ protejat; nu au existat motive pentru a utiliza rezervele locale de rachete S-300 dar marti, 15 noiembrie 2022, cel mai probabil a fost necesara activarea unitatilor antiaeriene ce protejeaza orasul.
Mai mult, modelul de racheta ale carei ramasite sunt fotografiate la fata locului (5V55R) asigura o raza de actiune a rachetei de maxim 75 km, ceea ce face ca probabilitatea de a fi lansata de undeva de la Vest de Lvov sa fie maxima.
Concluzie.
Ce a explodat in Przewodów a fost, cel mai probabil, o SINGURA racheta, aflata in zbor supersonic.
Categoric nu a putut fi trasa din Rusia, extrem de improbabil sa fi fost trasa din Bielorusia.
Este cert ca este o racheta S-300, ceea ce confirma ca a fost UNA SINGURA (a doua a fost, de fapt, bangul sonic).
In acest caz, este total improbabil ca Bielorusia sa o fi lansat cand ar avea la dispozitie rachete adecvate, Sol-Sol.
Asadar, racheta apartine Ucrainei.
In timp ce scriam la articol, a sosit si informatia ca Biden arata cu degetul Ucraina pentru racheta care a lovit satucul din Polonia.
"Case closed"
In timp ce scriam la articol, a sosit si informatia ca Biden arata cu degetul Ucraina pentru racheta care a lovit satucul din Polonia.
"Case closed"
Later edit 18 noiembrie 2022, 21:55
Gazeta Wyborcza: Ucraina a bombardat în mod deliberat teritoriul polonez
Un ziar polonez a publicat o diagramă a rachetei S-300 care a căzut pe Przewodowy, în Polonia. Conform diagramei, racheta rusă se îndrepta spre centrala termică Dobrotvir. Între timp, un sistem de apărare antiaeriană din Lviv s-a declanșat, dar racheta a ratat și a zburat în Polonia.
De asemenea, pe baza hărții, racheta ucraineană nu zboară spre TPP (nord-est), ci spre Polonia, adică spre vest.
Un ziar polonez a publicat o diagramă a rachetei S-300 care a căzut pe Przewodowy, în Polonia. Conform diagramei, racheta rusă se îndrepta spre centrala termică Dobrotvir. Între timp, un sistem de apărare antiaeriană din Lviv s-a declanșat, dar racheta a ratat și a zburat în Polonia.
De asemenea, pe baza hărții, racheta ucraineană nu zboară spre TPP (nord-est), ci spre Polonia, adică spre vest.