Fortele armate ucrainene se pregatesc sa ia cu asalt, de data asta serios, Energodar, asezarea unde se gaseste centrala nuclear-electrica Zaporojie, cea mai mare din Europa.
Centrala a facut obiectul bombardamentelor ucrainene fiind, in cele din urma oprita de echipa de ingineri de la fata locului (o echipa mixta, formata din specialisti rusi si ucraineni, aflati sub protectie militara rusa).
La inceputul lunii septembrie 2022, pe directia Sud a avut loc o contra-ofensiva a Ucrainei, respinsa insa de trupele aliate Rusiei.
Acum, se pregateste un alt atac, de data aceasta insa cu forte mult mai ample.
Teoria mea este ca recentul atac cu rachete asupra infrastructurii de productie a energiei electrice din Ucraina din seara zilei de 11 septembrie 2022 are de-a face cu ce urmeaza sa se intample.
In tabloul general al operatiunii militare speciale (OpMS), Rusia urmareste distrugerea capacitatii militare a Ucrainei. Din momentul in care NATO a inceput sa sustina cu echipament, know how si informatii fortele ucrainene, in mod implicit, aceste capacitati au devenit si ele obiective.
Cucerirea teritoriului nu constituie in sine un obiectiv pentru armata rusa si aliatii acesteia, asa ca deplasarea in teren trebuie privita prin prisma avantajelor tactice si nu strategic. Strategica este, repet, distrugerea capacitatii militare a Ucrainei.
O buna parte din succesul unei operatiuni militare este alegerea locului si a momentului desfasurarii confruntarii. De regula, acestea sunt alese de fortele care ataca, atacul fiind urmarea unei decizii luate cu privire la loc si moment.
Totodata, forta in defensiva este avantajata din punct de vedere logistic.
In acest moment, Rusia este bine fixata in teren, pe pozitii defensive, cu un numar destul de mic de militari.
Cum poate ea sa aleaga momentul si locul confruntarii fara sa se miste din pozitiile fortificate si pregatite de lupta?
Simplu, provocand si determinand atacul, pe o directie convenabila.
Si aceasta directie este pe axa sudica spre Energodar, dinspre Est. Anterior, cum am spus, atacul dinspre Vest, prin spatele Kerson a esuat dramatic.
Singura varianta pentru planificatorii NATO ramane prin Est.
Cam asta ar fi cu aspectul geografic; ce ii mana in lupta insa pe bravii soldati ucraineni?
In seara de 11 septembrie 2022 (oare e o coincidenta?) un atac masiv cu rachete a dezafectat o serie de centrale termo-electrice, lasand fara energie electrica o buna parte din Ucraina. Asta a afectat deopotriva capacitati civile si militare, ridicand o serie de semne de intrebare cu privire la sanatatea mintala a rusilor care isi incalca propria conceptie de lupta, aceea de a nu ataca obiective civile!
Ca o paranteza, restricita de a ataca obiective civile vine din varii conventii internationale insa exista o exceptie, anume aceea in care atacul asupra obiectivului civil are loc pentru a impiedica cealalta parte sa obtina un avantaj militar semnificativ. Drept consecinta a atacului, metroul din Harkov, folosit pentru deplasarea de material si forte militare a incetat sa mai fie fiabil, fiind mai mult oprit; trenurile care transportau tehnica militara furnizata de NATO incep sa stationeze s.a.m.d.
O serie de analisti atribuie aceste lovituri unor motive emotionale si incearca sa le lege de "infrangerea" din Nord, pe directia Harkov unde armata Ucrainei a avut o ofensiva impetuoasa (dar fara nicio miza reala) ori de o razbunare pentru cine stie ce...
Altii considera ca sunt un semnal pentru transformarea actiunii militare intr-o operatiune antiterorista.
Eu cred ca sunt evaluari gresite, Rusia a demonstrat pana acum ca nu lasa emotia sa domine deciziile militare. In sprijinul opiniei mele vine si repetarea atacurilor in zilele urmatoare care au urmarit dezafectarea completa si de durata a acelor capacitati de productie de energie care au fost desemnate ca tinte in aceasta etapa.
Scopul este diminuarea (si nu distrugerea) capacitatii de productie a energiei cat sa impiedice repectarea unor angajamente internationale in privinta exportului de energie electrica.
Sa ne aducem aminte de declaratiile Comisiei Europene si ale lui Zelensky care anuntau cu mandrie ca vom importa energie electrica din Ucraina...
Din acest motiv, devine esentiala re-cucerirea de catre Ucraina a centralei atomo-electrice de la Zaporojie care, cu cele 6 reactoare in functiune, ar rezolva o parte din problema energiei electrice din Europa.
Dupa ocuparea centralei, va fi aproape imposibil pentru Rusia sa o reocupe; presa occidentala a demonstrat ca poate prezenta realitatile in mod convenabil si, daca nu are nicio tresarire sa vorbeasca simultan despre bombardamentele rusilor asupra centralei si despre ofensiva pentru cucerirea centralei de catre Ucraina, mai mult ca sigur ca si o piatra daca pica peste acoperisul vreunui reactor o sa avem de-a face cu o catastrofa nucleara imputata Rusiei.
Problema este cu atat mai presanta cu cat vremea deja incepe sa se raceasca, necesarul de energie creste iar sezonul de precipitatii ar putea compromite un avans rapid.
Asadar, in curand vom asista la un asalt major prin estul Energodarului pe directia Melitopol (posibil sa aiba loc simultan un nou atac si pe directia Kherson, prin Vest desi acesta este protejat de Nipru).
Va fi o confruntare crunta, miza pentru Rusia este nu numai centrala atomo-electrica dar si capul de pod pe care il are pe directia Crimeea, care va fi serios afectat in cazul in care Ucraina va redobandi controlul in sudul Energodarului.