Tabla internetului si Lecitina


Nu, nu am descoperit vreo metoda prin care sa cartografiez internetul si nici nu urmaresc asa ceva...
Pur si simplu, mi-am dat seama ca in aceasta lume nebuna cu vremuri teribile totul se compacteaza, se densifica, se concentreaza.
Cred ca timpul este cel care ne joaca acest renghi; de multe ori, pe drum, in masina, de la un semafor la altul imi vin fel si fel de idei. Uneori mai trimit pe Feisbuc cate o poza sau cate un gand si mai apoi realizez ca "Scripta manent" nu mai inseamna nimic.
Toata lumea scrie, prea putini au timp sa citeasca si aproape nimeni nu mai gandeste... Scrii astazi despre , sa zicem, prabusirea avionului YRnustiucum, cel in care si-a pierdut viata Iovan si Anca, un lingau facut la apelul bocancilor si cocotat in vice-fruntea guvernului prin tradari succesive elucubreaza un pseudo-raport despre cine ce si cum au comis-o in acel accident, lumea politica se intrece in a explica inept niste chestiuni tehnice care o depaseste, spectatorul si telespectatorul intelege nimic si apoi bufneste alt rahat, eventual vreun cioaca ce iese triumfator din arest ca sa stearga totul cu buretele.
Pseudo-ziaristi inhata repede subiectul si il epuizeaza pe nemancatelea in doua trei zile apoi toti uitam si ne retragem intr-un binemeritat weekend in care ne umflam matzul cu niscaiva mancare din aia care creste procentul de bolnavi de guta (No offence).
Intre timp, usurel ca sa nu ne prindem, se mai mareste o taxa, chiorul mai trage de ureche pe cineva, hahaim la vreo curvistina din "shoubiz" si ne credem "informati", apti sa decidem prin vot ce facem mai departe.
Gresit!
Pur si simplu, de doare in cot iar asta nu vine neaparat din educatie ci din mimetism! Pe toti, mereu, i-a durut in cot de cei pe care s-au catarat ca sa ajunga in varf. Nu neaparat "la putere" ci oriunde exista un "varf".
Da, ati ghicit! Iar m-am intors din tari pe unde omul se duce la "servici" de la 9 la 12 si de la 16 la 19. In tari unde cand esti pe trotuar in dreptul zebrei ti se face politicos semn ca poti traversa in siguranta: "te-am vazut ca vrei sa treci, te rog sa treci, tu esti pe jos eu stau cu curul in masina, deci treci strada inaintea mea".
In tari unde, daca la iesirea din magazin suna alarma nu esti luat pe sus ci politicos ti se cere sa duci sacosa la casa unde, fara sa ti se ceara bonul, se scoate tag-ul buclucas.
In tari unde patronul serveste la masa unui restaurant nu de mari fite dar in care poti spune ca ai avut parte de o cina aproape de perfectiune.
In fine, din tari in care este cum niciodata nu va fi in Romania.
La fiecare patru sau cinci ani ne batem cu bratele paroase pe buricul de viitor ales ca vom face si vom drege, ca autostrazile vor creste cat nu au crescut in ceilalti cinspe, douazeci sau douazecisicinci de ani si prea putini isi mai amintesc si mai si spun in gura mare ca asa au facut toti cei care au trecut prin fata noastra!
Probabil ca ar trebui sa incepem cu niste Lecitina sa ne ajute sa nu uitam, ca in romanul lui Zaharia Stancu. Suntem toti niste "Darie" cretini care uitam de cuiele din talpa imediat ce ne asezam in pat si, eventual, belim ochii goli de creier la televizoare. Ori pe tablete, ca asa e modern!
Iti vine sa ii bagi pe toti de unde au iesit, sa pui mana pe niste azotat de amoniu si sa ii faci parte din istoria spatiului cosmic, sa faci din ei stele cazatoare pe cerul noptii. "Artificii cu repetitie" dupa cum spunea un intelept "cantautor" din Parazitii!

De ce, atunci cand incerci sa atragi atentia ca unul fura, automat comentariul urmator este ca "alalalt" fura? Cat ne-a tampit politica asta de doi bani incat sa nu mai putem trece nimic prin filtrul propriei gandiri? Nu e cumva o molipsire de la gaitele care au mai ramas pe la televiziuni? Placi stricate de patefon care reiterezeaza aceleasi gaunosenii zi de zi, pe alt ton...

La un moment dat ajungi sa crezi ca totul in jur este o conspiratie in care aia de sus s-au prins ca se pot misca mai repede decat poate ala de jos sa rationeze si ca, de ce sa nu dea el un tun? Ca, despre tunul lui vor vorbi toti o zi apoi poate sa isi vada linistit de cheagul adunat pe ici pe colo.

O lista intreaga de cacaturi s-au uitat sau au trecut prin masina de spalat a mass-media si nici macar nu au lasat in urma bancuri bune asa cum se puteau asculta pe vremea lui Ceausescu.

Ei, uite d'asta zic eu ca internetul este ca o tabla. Stiti voi, din alea din scolile vechi pe care le steregeati cu buretele ud si pe care, are treaba, n-are treaba, scrie oricine trece pe langa cate o chestie mai mult sau mai putin inteligenta dar pe care mai apoi, toti ailalti o despica in patru cautand seva intelepciunii si dezbatand-o pana uita sa traiasca.
O tabla aflata in drumul prostilor ca sa se uite altii, mai prosti si sa nu mai inteleaga nimic, ca o poveste scrisa de fiecare calator care coboara din tren cand ajunge la capat de linie!
Toti scriu...

Hai sictir si ne vedem la urmatoarele "alegeri", ca tot stim ca aia de la STS baga voturi pe "fir"...



O rugaminte...

Desi s-a inradacinat ideea ca internetul e gratis si fara obligatii, am rugamintea ca, in cazul in care preluati un text de pe aceasta pagina sa o faceti integral, cu mentionarea locatiei de unde provine. In acelasi fel va rog sa procedati si cu imaginile cu continut original. Textele se doresc a fi pamflete. In cazul in care considerati ca sunt altceva, treaba dvs.